România a cerut Statelor Unite să mărească substanțial efectivele militare americane din țară și să le staționeze permanent, potrivit unor surse din Ministerul Apărării Naționale (MApN). Solicitarea privește baza Mihail Kogălniceanu și alte amplasamente și urmărește aducerea unor forțe cu capacitate efectivă de luptă.
Oficialii români i-au prezentat strategului american Elbridge Colby infrastructura disponibilă în centrele naționale de instrucție, potrivit surselor ministeriale consultate de G4Media. Scenariile propuse de București presupun costuri de susținere comparabile cu cele ale modelului polonez.
În evaluarea ministerului, soluția preferată presupune stabilirea permanentă a militarilor americani la Kogălniceanu, împreună cu extinderea facilităților din alte puncte ale țării. Pentru baza aeriană sunt prevăzute deja investiții ample, destinate cazării și sprijinului necesar atât trupelor, cât și familiilor lor.
Oficialii MApN apreciază favorabil rezultatul vizitei lui Colby, după rezervele inițiale privind felul în care partea americană privea seriozitatea parteneriatului. Despre discuții și traseul solicitării, o sursă anonimă din minister a declarat pentru G4Media: „Am făcut oferta, Colby redactează raportul, documentul ajunge în Congres, iar apoi ar urma decizia lui Trump. Colby a venit cu o opinie și a plecat cu alta; a înțeles ce se întâmplă la Marea Neagră”.
Apărarea pe mare a întâmpinat limite la interceptare
Atacurile Rusiei asupra traficului comercial maritim și acțiunile de război hibrid sunt considerate principalele riscuri pentru securitatea națională în relatarea G4Media. Un incident recent arată dificultățile intervenției: o navă amenințată a primit avertizarea cu o oră înainte, dar vremea severă a împiedicat forțele române să neutralizeze pericolul.
Alerta a fost posibilă datorită aeronavelor de supraveghere oferite de partenerii americani. În privința interceptărilor cu echipamentul antidronă MEROPS, o sursă anonimă din MApN a declarat pentru G4Media: „Cu sistemul MEROPS nu am reușit să doborâm dronele. Am primit sprijinul aliaților, SUA”.
Piloții români au doborât până acum șase drone, dintre care cinci pe teritoriul aerian al României și una dincolo de frontiere. Rezultatele lor au fost apreciate la nivelul Alianței, potrivit G4Media.
În aviația militară au apărut însă și probleme de livrare: unele aeronave au fost primite fără programele informatice necesare utilizării. Ministerul a început discuții cu Pentagonul și Honeywell pentru remedierea livrărilor, dar și pentru avioane noi și simulatoare potrivite tranziției către F-35.
Ministerul urmărește grăbirea livrărilor de radare
Reprezentanții MApN vor discuta săptămâna viitoare cu Thales despre aducerea mai devreme a radarelor deja contractate. Negocierile urmăresc reducerea vulnerabilităților din zone precum Galați și Portul Constanța, potrivit G4Media.
Protecția perimetrului energetic Neptun Deep, unde exploatarea începe în 2027, se sprijină pe aviația de vânătoare. În zonă nu sunt instalate posturi militare permanente de observare, iar măsurile de securitate sunt coordonate cu reprezentanții OMV.
O intervenție recentă a implicat un avion F-16, care a tras asupra unei drone aflate în apropierea periculoasă a perimetrului, relatează G4Media.
Producția de drone cu Ucraina a rămas blocată la București
Parteneriatul industrial româno-ucrainean pentru drone, estimat la 200 de milioane de euro, este paralizat, afirmă sursele ministeriale citate de G4Media. Proiectul presupune o societate mixtă, adică o companie creată în parteneriat.
Sursele plasează începutul blocajului în mandatul fostului ministru și îl leagă de incapacitatea operațională a Romtehnica de a susține acest mecanism. De la instalarea noului ministru au avut loc discuții directe cu premierul ucrainean, cu ministrul apărării din Ucraina și cu reprezentanții Romarm.
Partea ucraineană așteaptă o hotărâre a Bucureștiului. Printre variantele examinate se află mutarea întregului proiect la Ministerul Economiei. Sursele consideră o achiziție prin Direcția Generală pentru Armamente (DGA) drept calea procedurală cea mai potrivită pentru relansare.
Ministerul urmărește totodată pregătirea intensivă a celor care operează drone și îmbunătățirea echipamentului individual al militarilor, folosind lecțiile conflictului regional.
Compania americană Sig Sauer are intenția de a construi în România o unitate pentru fabricarea de arme, muniție și echipamente compatibile cu calibrul de 6,8 mm. G4Media descrie acest calibru drept noul standard adoptat de aliați și arată că proiectul ar permite echiparea uniformă a structurilor din sistemul național de forță.
Legile apărării sunt aproape de încheierea avizării
Trei pachete legislative se află în ultima etapă de avizare între ministere, înainte de transmiterea către Parlament, potrivit G4Media. Acestea privesc:
- Extinderea regimului aplicabil infrastructurii critice.
- Pregătirea populației pentru situații de război.
- Statutul rezerviștilor voluntari.
Comunicațiile militare prin satelit ar urma să primească finanțare în următorul exercițiu bugetar. Proiectul fusese oprit din motive financiare.
Corpul de Control examinează solicitările de achiziții ale DGA pentru a verifica dacă echipamentele corespund nevoilor operaționale reale. Compararea ofertelor din programul SAFE a avut loc la cancelaria guvernamentală, potrivit G4Media.
Și la CSA Steaua s-a întocmit un raport de control amplu. Structura a cerut fonduri suplimentare.
Pentru 2027, cadrul financiar avut în vedere pentru apărare este de 2,54% din produsul intern brut, în timp ce execuția, adică nivelul estimat al cheltuielilor efective, este de 2,44%. Protejarea bazinului Mării Negre și sistemele integrate de apărare împotriva dronelor rămân prioritățile de finanțare indicate de G4Media.
