Pe bulevardul Dimitrie Pompeiu din București, traficul se desfășoară într-o singură direcție, restricție care va dura cel puțin până la încheierea anului 2026. Șantierul conductei de apă ocupă jumătate din arteră și se suprapune cu înlocuirea șinelor de tramvai. Proiectul de lărgire a bulevardului este încă la licitație.
Restricția îngreunează accesul în zona de birouri și aglomerează zeci de străzi și bulevarde învecinate, potrivit Observator News. Aici își au sediile mii de firme, iar în fiecare dimineață ajung la serviciu zeci de mii de bucureșteni.
„Mai mult stăm, nu vedeți?! Dumneavoastră nu stați? Toată lumea stă!”, a spus un șofer intervievat de Observator News.
Un alt șofer a povestit că renunțase să mai înainteze pe Dimitrie Pompeiu, însă găsise trafic blocat și pe ruta alternativă, unde mașinile avansau metru cu metru.
Lucrările de lărgire depind de încheierea licitației
Opt firme participă la procedura de atribuire. Anunțarea câștigătoarei este prevăzută pentru ianuarie, după care, în lipsa contestațiilor, va începe proiectarea. Calendarul prevede deschiderea șantierului de supralărgire în toamna anului 2027.
Pentru finalizarea modernizării, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a avansat o estimare condiționată în reportajul Observator News: „Bulevardul Dimitrie Pompeiu, dacă toate lucrurile merg bine, l-am putea avea cu linie de tramvai nouă, unită de linia 5 pe Barbu Văcărescu, și supralărgit la patru benzi. 2029-2030”.
Pe lângă intervențiile rutiere și legătura tramvaiului, proiectul cuprinde amenajări pentru deplasările fără mașină:
- Un trotuar generos pentru pietoni.
- Piste destinate bicicletelor.
- O pasarelă pietonală.
Șantierul început în 2026 privește deocamdată înlocuirea liniei de tramvai. Aceasta nu mai fusese utilizată de peste un an.
Exproprierile necesită 76 de milioane de lei
Pentru terenurile necesare proiectului, Primăria Capitalei și Primăria Sectorului 2 au de plătit 76 de milioane de lei. Exproprierea permite preluarea terenurilor pentru lucrare, cu despăgubirea proprietarilor.
Rareș Hopincă, primarul Sectorului 2, a explicat pentru Observator News că parteneriatul cu Primăria Municipiului București a fost semnat în 2026. Tot în acest an, sectorul va transfera 20 de milioane de lei pentru despăgubiri.
Valoarea a fost redusă prin scoaterea din proiect a unui spațiu verde. Ciucu a spus că exproprierea aferentă ar fi însemnat, din câte își amintește, aproximativ 60 de milioane de lei suplimentar. Primarul a explicat că administrația nu avea acești bani și a considerat că respectiva amenajare nu era esențială, insistând că proiectele trebuie să poată fi susținute din buget.
În 2010, metrul pătrat de teren avea un preț de cinci până la șase ori mai mic decât în prezent, arată Observator News. Întrebat despre efectul amânărilor, Ciucu a admis că proiectele ajung probabil să coste mai mult fiindcă nu au fost realizate la timp. A adăugat că nu conducea atunci Primăria Capitalei și că le pune în aplicare în mandatul său.
Proiectul a trecut prin mai multe administrații din 2010
Bulevardul datează din 1965 și a fost construit pentru platforma industrială Pipera, unde Ceaușescu plănuia realizarea primului calculator românesc. Fostele întreprinderi au lăsat locul birourilor și ansamblurilor rezidențiale, fără ca infrastructura rutieră să țină pasul cu dezvoltarea zonei, potrivit Observator News.
Demersurile pentru modernizare s-au succedat astfel:
Primul proiect a fost prezentat în 2010 de fostul primar general Sorin Oprescu. Ulterior, a fost preluat și modificat, însă nu a fost pus în practică.
În 2020, Gabriela Firea a contractat Trustul de Clădiri Metropolitane pentru documentații și a cerut Guvernului terenul necesar extinderii bulevardului.
Între 2023 și 2025, fostul primar Nicușor Dan a revizuit documentațiile, a aprobat delimitarea terenurilor vizate de expropriere și a atribuit primele contracte de proiectare.
Modernizarea fusese promisă în campania electorală și de fostul primar al Sectorului 2, Radu Mihaiu. Despre demersurile sectorului și instituția responsabilă de arteră, Hopincă a precizat: „Nu, nu a existat nicio inițiativă. Bulevardul Pompeiu este și a fost în permanență în administrația Primăriei Capitalei și Sectorul 2 nu a făcut niciun demers în acest sens”.
Spațiul disponibil limitează extinderea bulevardului
Întrebat dacă proiectele începute cu întârziere vor mai răspunde nevoilor zonei peste zece ani, Hopincă a spus că sunt obligatorii și vor rămâne relevante, dar că probabil nu vor fi suficiente.
Limitele fizice ale intervenției au fost explicate de Silviu Brăteanu, specialist proiectant, în reportajul Observator News: „Când faci un proiect pentru o stradă, îți iei în calcul o durată de viață de 15 ani pentru care faci proiectul. Îl faci la patru benzi pentru că atâta ai spațiul disponibil. Mai departe de patru benzi, plus tramvaiul, nu vei avea loc să faci”.
Șoseaua Fabrica de Glucoză, tot din nordul Bucureștiului, rămâne insuficientă pentru trafic la șase ani după inaugurarea lucrărilor, potrivit Observator News.
Andrei Diaconescu, de la ONE Properties, a atras atenția, în același reportaj, asupra numărului mare de mașini care ajung din autostradă direct într-o intersecție. El consideră că accesul ar trebui sprijinit de o infrastructură de poduri.
Compania construiește în zona Fabrica de Glucoză străzi cu o lungime totală de 1,6 km, împreună cu utilitățile aferente. Diaconescu a descris investiția drept o decizie de afaceri și a spus că speră să o încheie în 2027. În opinia sa, aceste drumuri trebuie completate cu poduri și lărgiri de artere pentru traficul în creștere; podul necesar acolo nu ar fi foarte scump de realizat.
De peste două decenii este promis și un pod mai costisitor, peste calea ferată. Traseul prevăzut ar traversa totodată intersecțiile șoselei Petricani cu Fabrica de Glucoză și cu Dimitrie Pompeiu.
Ciucu estimează că transformarea unui oraș presupune, de regulă, între 10 și 15 ani de șantiere. Primarul a susținut că ar putea pune Bucureștiul la punct în zece ani, dacă locuitorii acceptă lucrările și îi acordă mandatul necesar.
