În România, participarea la educația timpurie rămânea în 2024 sub 85% în fiecare dintre cele opt regiuni de dezvoltare, comparativ cu 94,4% la nivelul Uniunii Europene (UE). Indicatorul Eurostat urmărește copiii între 3 ani și momentul începerii școlii primare obligatorii. Dincolo de aceste procente, Salvați Copiii semnalează obstacole care îi împiedică inclusiv pe unii copii deja înscriși să ajungă regulat la grădiniță.
„Din experiența Organizației Salvați Copiii știm că între ponderea de înscriere și ponderea de frecventare mai există încă o prăpastie”, a explicat pentru Adevărul.ro Roxana Paraschiv, coordonatoarea Centrului de Informare, Documentare și Cercetare privind Drepturile Copilului din organizația Salvați Copiii.
Drumul până la grădiniță și cheltuielile familiei împiedică frecventarea
„Sunt copii care sunt înscriși și care nu au o prezență regulată. Fie din cauza distanței față de grădiniță, fie din cauza faptului că familiile nu își permit costurile indirecte”, a precizat reprezentanta organizației.
Pentru unele familii, dificultățile încep cu hainele necesare în sezonul rece. „Vorbim de familii care nu își permit încălțăminte de iarnă cu care copilul să poată merge până la grădiniță și atunci nu îl duc. (…) Sunt înscriși cu bună credință la grădiniță, după care familia sau comunitatea nu mai poate asigura condițiile necesare pentru frecventare”, a detaliat Roxana Paraschiv.
În comunitățile rurale, transportul adaugă o dificultate: traseele pot fi lungi, iar variantele disponibile nu sunt întotdeauna potrivite pentru copiii foarte mici. Un loc liber în grădiniță nu rezolvă, prin el însuși, aceste obstacole.
Problemele de acces sunt cunoscute, subliniază Paraschiv, și sunt deosebit de pronunțate înaintea vârstei de 3 ani. Nici pentru copiii mai mari, până la intrarea în școală, România nu a recuperat distanța față de obiectivele europene.
Nord-Est are cea mai mică rată de participare
Obiectivul european pentru anul 2030 este participarea de 96%. Din cele 198 de regiuni europene cuprinse în datele Eurostat, 99 îndeplineau deja această țintă în 2024.
În România, valorile regionale raportate pentru același an erau:
- Nord-Vest: 82,9%, cea mai ridicată rată din țară;
- Centru: 82,2%;
- Nord-Est: 70,6%, cea mai scăzută rată;
- București-Ilfov: 74%;
- Sud-Muntenia: 74,5%.
Educația timpurie cuprinde îngrijirea și activitățile care sprijină învățarea și dezvoltarea copilului înainte de școală. România se numără printre statele Uniunii Europene cu participarea cea mai redusă la acest nivel.
Înscrierile și finanțarea rămân sub mediile OCDE
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) măsoară, la rândul său, înscrierea în programe de educație și îngrijire timpurie. Pentru 2024, comparațiile sunt:
- La vârsta de 3 ani, România avea 69,6% dintre copii înscriși, față de 81,5%, media organizației;
- Pentru copiii între 3 și 5 ani, procentul românesc era de 76,5%, comparativ cu media de 86%;
- Înainte de 3 ani, proporția era de 5,4% pentru programele din categoria ISCED 01 folosită de OCDE. România ocupa poziția 27 între cele 30 de țări analizate.
Diferența apare și în cheltuielile publice. În 2023, suma alocată în România pentru un copil între 3 și 5 ani echivala cu 4.766 de dolari. Media OCDE era de 10.331 de dolari, de peste două ori mai mare.
Extinderea serviciilor de creșă din ultimii ani a adus mai mulți copii în sistem, dar Paraschiv atrage atenția asupra beneficiarilor acestor investiții: „S-a dublat numărul de copii care merg la creșe. (…) Este o îmbunătățire a situației, dar nu cu țintă pe cei mai vulnerabili, nici măcar la antepreșcolar”.
Roxana Paraschiv spune că lipsesc datele necesare pentru a stabili cât a îmbunătățit suplimentarea locurilor la creșă accesul copiilor din cele mai vulnerabile familii.
La sate, serviciile destinate copiilor care nu au împlinit 3 ani continuă să fie puține, iar accesul rămâne limitat.
Programul scurt poate ajuta copiii să se pregătească pentru școală
Acolo unde nu pot fi susținute creșe sau grădinițe cu program prelungit, și varianta de patru ore poate sprijini dezvoltarea copiilor, explică Paraschiv. Beneficiul privește în special familiile dezavantajate, în care părinții au puțină școală sau întâmpină alte dificultăți.
„Pentru copil, acele patru ore pe care le petrece în prezența unui specialist, într-un mediu cumva fixat pe educație, fac o diferență foarte mare”, a arătat coordonatoarea.
În acest timp, copiii pot dobândi abilități pe care mediul de acasă nu le-ar permite să le dezvolte și a căror lipsă i-ar dezavantaja la începerea școlii, potrivit reprezentantei Salvați Copiii. Ea invocă studii care indică educația timpurie drept nivelul la care egalizarea șanselor poate fi susținută cu cele mai mici costuri și cu cea mai mare eficiență.
Materialele pentru activități cer finanțare dincolo de clădiri și mobilier
Investițiile făcute în ultimii ani în infrastructura și mobilierul unor grădinițe nu au rezolvat peste tot lipsa resurselor folosite zilnic. Cărțile, jocurile, jucăriile și celelalte materiale pentru activități presupun cheltuieli recurente.
Paraschiv a relatat experiența unui cadru didactic: „O educatoare mi-a spus că, de 15 ani de când e în grădiniță, nu a primit un creion din partea autorităților. Tot ce are la grădiniță a strâns din donațiile prietenilor și participând la diverse concursuri cu premii în materiale educative”.
Reprezentanta organizației susține că asigurarea acestor resurse nu ar trebui lăsată în sarcina părinților. Familiile cu venituri suficiente pot acoperi asemenea cheltuieli, spre deosebire de cele fără posibilități, ceea ce menține diferențele dintre copii.
Tot ea cere autorităților să trateze grădinița ca pe un loc de educație, nu doar ca pe un spațiu în care copiii sunt lăsați în grijă, așa cum această schimbare de perspectivă este cerută și părinților.
Ajutorul pentru familii contează și prin momentul în care ajunge
Salvați Copiii consideră că voucherele educaționale și programele care oferă masă pot susține familiile vulnerabile și participarea copiilor. În cazul voucherelor, distribuirea trebuie să țină cont de perioada în care se adună cheltuielile.
„Aceste vouchere ar fi extrem de necesare la începutul anului școlar, când familiile au cele mai mari cheltuieli legate de școală și grădiniță”, a subliniat Paraschiv.
Despre limitele acestor forme de sprijin, ea a adăugat: „Nu sunt suficiente, categoric, dar pentru o familie vulnerabilă fac diferența”.
