Primele două sisteme Oerlikon trimise de România la Rheinmetall pentru modernizare antiaeriană și antidronă nu au trecut evaluarea necesară recepției. Livrarea prevăzută pentru 15 aprilie 2026 nu a avut loc, iar Romtehnica anunța că așteaptă un alt termen de la furnizor.
Rheinmetall Landsysteme GmbH și-a asumat înlocuirea subsistemelor neconforme.
Romtehnica, compania care a contractat modernizarea, a precizat că furnizorul trebuie să remedieze neconcordanțele pentru respectarea tuturor cerințelor tehnice. Despre calendarul revizuit, compania a transmis pentru G4Media.ro: „Termenul estimat de către furnizor pentru finalizarea activităților de testare și evaluare pentru recepție și livrare a primelor două sisteme a fost luna septembrie 2026, iar la această dată se așteaptă de la furnizor comunicarea unui nou termen de livrare.”
Penalitățile se aplică până la recepția echipamentelor
Potrivit MApN, explicațiile furnizorului pentru depășirea termenului au vizat atât probleme tehnice, cât și blocaje în aprovizionarea cu echipamentele necesare executării contractelor.
MApN și Romtehnica au confirmat aplicarea penalităților contractuale din prima zi de întârziere. Ministerul precizează că acestea continuă până când procesul-verbal de recepție este semnat fără obiecții; Romtehnica le leagă de semnarea documentelor contractuale care certifică preluarea celor două sisteme.
MApN precizează în documentele consultate de G4Media.ro termenele prevăzute în contracte: „s-a constatat că unele subsisteme nu îndeplineau integral cerințele specificației tehnice de achiziție” Răspunsul ulterior al Romtehnica indică însă 21 decembrie 2026 pentru cea de-a doua pereche de sisteme.
Programul de 328 de milioane de euro acoperă 24 de tunuri
Romtehnica a atribuit în decembrie 2023 un contract-cadru de 328 de milioane de euro companiei Rheinmetall Landsysteme GmbH, prin negociere fără publicare prealabilă. Programul este derulat de Statul Major al Forțelor Terestre.
La începutul anului 2024, România a trimis pentru modernizare patru sisteme Oerlikon GDF 103, alcătuite în total din 24 de tunuri. Obiectivul este introducerea capacității de contracarare a rachetelor, proiectilelor de artilerie și mortierelor, abreviată C-RAM.
Primul contract subsecvent valorează 166 de milioane de euro și acoperă două sisteme, cu 12 tunuri. Acesta prevedea un interval de 24 de luni de la semnare pentru livrare. Cel de-al doilea, de 162 de milioane de euro, privește celelalte două sisteme, tot cu 12 tunuri, și stabilea o durată de 36 de luni de la inițiere.
Capacitatea C-RAM permite detectarea, urmărirea și interceptarea unor proiectile și rachete mici care se apropie de obiectivele apărate. Ministerul explică faptul că sistemele pot proteja forțe și infrastructură, fie independent, fie împreună cu alte mijloace de apărare.
Între amenințările pe care le pot detecta și combate, MApN enumeră avioanele multirol, elicopterele aflate în deplasare sau în zbor staționar, aeronavele fără pilot și rachetele nedirijate, de croazieră ori aer-sol.
Modernizarea folosește componente din familia Skynex
Configurația anunțată de Rheinmetall pentru fiecare sistem cuprinde:
- Șase tunuri gemene Oerlikon GDF009 TREO, de calibrul 35 mm;
- Oerlikon Skymaster, pentru conducerea focului;
- Un radar X-TAR3D;
- Un mecanism automat de încărcare și alte componente.
Ministerul include în lucrările de modernizare și radare pentru descoperirea țintelor, puncte moderne de comandă la nivelul bateriei, precum și integrarea unor radare de urmărire și a unor sisteme electronooptice.
Echipamentele românești modernizate nu sunt sisteme Skynex propriu-zise. Componentele folosite la transformarea tunurilor GDF 103 pot fi însă integrate și în arhitectura Skynex.
Primele două sisteme Skynex au ajuns în Ucraina la începutul lui 2024. Forțele Aeriene Ucrainene au comunicat, în iulie 2025, rezultate privind distrugerea dronelor de atac. Sistemele au fost utilizate împotriva dronelor rusești Shahed, interceptate cu rafale scurte trase de tunurile de 35 mm.
„Oferă rezultate impecabile în distrugerea dronelor de atac inamice”, au transmis Forțele Aeriene.
Apărarea obiectivelor depinde și de integrare și personal
Generalul Ștefan Dănilă, fost șef al Armatei Române, a explicat pentru G4Media.ro în ce condiții pot fi folosite sistemele modernizate: „Sunt sisteme eficiente pentru apărarea nemijlocită a obiectivelor. Sunt utile dacă sunt integrate într-un sistem de comandă-control care să permită utilizarea eficientă”
În evaluarea sa, zona Galați, Brăila și Tulcea cuprinde suficiente obiective importante care necesită protecție. Generalul atrage atenția și asupra personalului suplimentar necesar: serviciul de luptă presupune schimburi, iar oamenii trebuie atât identificați, cât și instruiți.
Dănilă consideră că avioanele vor continua să decoleze pentru interceptarea dronelor rătăcite. Acestea nu urmăresc neapărat un obiectiv anume, ci pot avea deplasări haotice, pe trasee aproape imposibil de anticipat.
Armata folosește deja MEROPS și pregătește alte achiziții
Conform documentelor ministerului consultate de G4Media.ro, sistemul antidronă MEROPS este operațional și inclus în dispozitivul defensiv al Armatei României. Furnizat de Statele Unite ale Americii prin parteneriatul strategic bilateral, acesta este destinat identificării, urmăririi și neutralizării țintelor aeriene mici care zboară la altitudine joasă.
Apărarea include și sisteme autopropulsate Gepard, alături de o rețea integrată de senzori și radare. La momentul relatării G4Media.ro, singurele doborâri de drone rusești intrate în spațiul aerian românesc fuseseră realizate de piloții avioanelor F-16.
Planurile ministerului urmăresc o apărare împotriva aeronavelor fără pilot, denumită C-UAS, organizată pe mai multe niveluri și cu echipamente integrate. Majoritatea achizițiilor urmează să fie finanțate prin SAFE. Sunt prevăzute:
- Sisteme antiaeriene SKYNEX, SKYRANGER 35 și MILLENNIUM, cunoscute și ca MILLENNIUM GUN;
- Un sistem integrat C-UAS și unul specializat în război electronic împotriva aeronavelor fără pilot;
- Rachete antiaeriene portabile Mistral;
- Radare Gap Filler și senzori ori radare pasive pentru supravegherea aeriană;
- Dezvoltarea sistemului de avertizare timpurie la Marea Neagră.
