Uniunea Europeană va finanța cu 50 de milioane de euro hubul de securitate din regiunea Mării Negre, a anunțat luni, 9 noiembrie 2026, la București, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Pentru misiunile de căutare și salvare pe mare, aceasta a anunțat o finanțare de 10 milioane de euro.
Anunțurile au urmat întrevederii de la Palatul Cotroceni cu președintele României, Nicușor Dan. Vizita a inclus și discuții cu premierul Luca Niculescu, înaintea continuării turneului regional în Bulgaria și Turcia.
Centrul regional trebuie să devină operațional
Hubul, un centru de securitate regională prevăzut deja în strategia europeană, urmează să fie concretizat pe teritoriul românesc și bulgăresc.
„Am discutat pentru un angajament european puternic în regiunea Mării Negre. Punctul concret, important este hubul de securitate la Marea Neagră, care a intrat într-o strategie europeană și acum trebuie să fie concretizat în România și Bulgaria cu ajutorul UE”, a declarat Nicușor Dan, președintele României, după întâlnirea de la București cu președinta Comisiei Europene.
După întrevederea cu Nicușor Dan, Ursula von der Leyen a cerut operaționalizarea hubului de securitate strategică de la Marea Neagră, inclus deja în strategiile europene. Președinta Comisiei Europene a salutat cooperarea apropiată dintre România, Bulgaria și Turcia în acest domeniu.
În privința supravegherii și a răspunsului la amenințări, von der Leyen a menționat:
Extinderea supravegherii maritime prin folosirea imaginilor din satelit.
Întărirea protecției spațiului informațional, deoarece incidentele provocate de drone sunt însoțite frecvent de manipulare și interferențe.
Sprijinirea statelor membre prin Centrul European pentru Reziliență Democratică, lansat pentru a reuni expertiza europeană în acest domeniu.
Von der Leyen a mulțumit României pentru răspunsul la incursiunile dronelor rusești. Faptul că România a început să doboare dronele apare ca precizare redacțională în sursă, nu în declarația sa. Președinta Comisiei a susținut că amenințarea privește întreaga Europă și cere un răspuns comun.
Atacurile au lovit nave comerciale și au ucis doi marinari
Cel puțin opt nave de comerț, înregistrate sub pavilioane diferite, au fost atacate cu drone în ultimele săptămâni în Marea Neagră. Unele s-au scufundat, iar doi marinari au murit în urma atacurilor. Dronele rusești urmăresc blocarea porturilor ucrainene și întreruperea comerțului extern al Ucrainei.
Datele Organizației Maritime Internaționale, prezentate în octombrie de Financial Times, indică peste 570 de nave lovite în această mare de la începutul lui 2026. Atacurile rusești vizează nave străine, în timp ce Ucraina atacă vase rusești.
Politico, care citează surse europene, a descris navigația în Marea Neagră ca fiind mai periculoasă decât pe oricare altă rută maritimă din lume, inclusiv prin strâmtoarea Ormuz.
Președintele român a vorbit și despre amenințările care depășesc atacurile asupra transportului naval: „Știm cu toții, am avut numeroase incidente la Marea Neagră în perioada recentă, incursiuni cu drone, cele mai vizibile, dar și acțiuni de sabotaj, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare. Un întreg spectru de război hibrid, în care Rusia încearcă să escaladeze conflictul început în Ucraina și să implice țări europene în acest conflict”, a spus Nicușor Dan.
În evaluarea sa, securitatea regiunii este esențială pentru apărarea Europei, dar și pentru viitoarea reconstrucție a Ucrainei.
Von der Leyen a cerut păstrarea libertății de navigație și a explicat importanța economică a Mării Negre: „Este o rută comercială vitală pentru economia europeană și pentru securitatea alimentară globală, pentru că menține fluxul către milioane de oameni, majoritatea în Africa”, a subliniat președinta Comisiei.
Avioanele de recunoaștere intensifică supravegherea regiunii
Alianța își sporește activitatea de supraveghere după atacurile asupra transportului comercial, a relatat Politico. În săptămâna anterioară vizitei au fost observate simultan aeronave italiene, britanice și americane în misiuni de recunoaștere deasupra regiunii, potrivit postului bulgar bTV, citat de Mediafax.
Franța a prelungit prezența în România a unui aparat de patrulare maritimă. Avionul Atlantique 2 fusese trimis în octombrie la baza Mihail Kogălniceanu, în județul Constanța, după lovirea mai multor nave comerciale de către drone rusești.
Aeronava, folosită pentru supraveghere și luptă antisubmarin, patrulează în apropierea coastelor românești și bulgărești. Misiunile sale includ zonele economice ale celor două țări.
Von der Leyen a amintit vizita făcută în anul precedent în portul militar din Constanța, județul Constanța. Ea a apreciat că dificultățile de securitate s-au accentuat de atunci și a descris România drept un partener esențial pentru securitatea europeană.
„Exprim solidaritatea deplină a Europei cu România. Vă puteți baza pe un răspuns european puternic și unit”, a transmis șefa Comisiei Europene.
România va primi finanțare europeană și pentru achiziții militare
Discuțiile au inclus investițiile europene în apărare și colaborarea industrială cu Ucraina. „Europa investește masiv în a fi pregătită din punct de vedere al apărării. Avem programul SAFE, care este programul de achiziții în apărare. România va primi mai mult de 16 miliarde de euro. Sunteți deja un exemplu pentru inițiativă comună privind producția de drone cu Ucraina. Ne trebuie mai multe astfel de inițiative”, a explicat von der Leyen.
De asemenea, Ursula von der Leyen a îndemnat Ucraina să participe la al doilea apel al programului, pe care Comisia l-a deschis recent, potrivit Radio România Reșița.
În plan diplomatic, von der Leyen a reiterat solicitarea unui armistițiu în Marea Neagră și și-a exprimat susținerea pentru negocierile de la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite. Ea a afirmat că poporul ucrainean își dorește pacea mai mult decât oricine.
Discuțiile dintre reprezentanții Ucrainei și Rusiei pentru o eventuală încetare a focului urmau să înceapă sub arbitraj american. Financial Times a relatat însă, citând surse din apropierea Kremlinului, că Vladimir Putin ar urmări distrugerea integrală a infrastructurii ucrainene pentru a determina Kievul să accepte cererile Moscovei, nu încheierea păcii.
La București, agenda întrevederilor a cuprins și energia, procesul de extindere a Uniunii Europene și negocierile pentru următorul buget comun.
