Primăria Capitalei a propus reducerea sau suspendarea mai multor ajutoare locale destinate gravidelor, familiilor cu nou-născuți și adulților cu dizabilități. Măsurile sunt justificate de administrația locală prin situația financiară dificilă și vin în contextul unor politici de reducere a cheltuielilor publice la nivel național.
Cea mai presantă problemă a municipalității o reprezintă datoriile la plata sprijinului pentru adulții cu dizabilități. La finalul lunii iulie, restanțele acumulate depășeau 650 de milioane de lei, sumă care reprezintă echivalentul a 25 de luni de plăți neefectuate pentru aproximativ 52.000 de beneficiari.
Conform proiectului, stimulentul financiar acordat la nașterea unui copil ar urma să scadă de la 2.500 la 2.000 de lei. Pe lângă reducerea sumei, primăria intenționează să restrângă și numărul de familii eligibile pentru acest ajutor.
O altă modificare vizează eliminarea completă a „Voucherului Materna”. Acesta avea o valoare de 2.000 de lei și era acordat femeilor însărcinate pentru a acoperi costuri cu medicamente și diverse servicii medicale pe parcursul sarcinii.
Pentru adulții cu dizabilități, propunerea este de a suspenda temporar stimulentul lunar de 500 de lei. Decizia intervine într-un moment în care întârzierile la plată pentru acest beneficiu depășesc deja doi ani.
Impactul măsurilor asupra bugetului este considerat redus în raport cu costul social. Politologul Cristian Pîrvulescu a declarat că economiile realizate sunt marginale și nu rezolvă deficitul, dar afectează direct persoane vulnerabile. „Sumele tăiate sunt marginale în raport cu dezechilibrul bugetar și nu închid niciun deficit, în schimb lovesc imediat oameni care nu au alternativă și care oricum cheltuiesc integral și local banii primiți. Randamentul bugetar este aproape nul, costul social este cert”, a afirmat Pîrvulescu, conform News24.
Același specialist a atras atenția asupra diferenței dintre potențialul economic al orașului și bugetul său. Potrivit acestuia, deși Bucureștiul produce un PIB mai mare decât cel al Bulgariei, funcționează cu un buget de 8,5 miliarde de lei, sub 2% din valoarea generată. „Aici se poate observa limita dintre consolidare fiscală și austeritate. Consolidarea taie din costul administrării orașului, austeritatea taie din veniturile celor administrați”, a adăugat el.
Propunerile au stârnit dezbateri și în spațiul online. Unii cetățeni au susținut că gratuitățile locale sunt justificate doar atunci când există un buget care să le susțină fără a afecta alte servicii. Alții au cerut ca economiile să fie făcute din alte zone, exemplificând cu finanțarea clubului CSM București. În discuție a apărut și argumentul echității, unii utilizatori întrebând de ce persoanele din București ar trebui să primească ajutoare suplimentare față de cele din restul țării.
