Agenția de rating Fitch Ratings va decide vineri, 31 iulie 2026, dacă menține ratingul suveran al României la BBB-, ultimul nivel din categoria recomandată pentru investiții (investment-grade), sau dacă îl retrogradează în categoria speculativă („junk”). Decizia vine într-un context în care deficitul bugetar a scăzut semnificativ în primul semestru al anului, dar instabilitatea politică și presiunile fiscale viitoare generează incertitudine.
În primele șase luni din 2026, deficitul bugetar a coborât la 41 de miliarde de lei, echivalentul a 2% din Produsul Intern Brut (PIB). Cifra reprezintă o îmbunătățire substanțială față de aceeași perioadă a anului 2025, când deficitul a fost de 69,8 miliarde de lei, respectiv 3,64% din PIB. Ajustarea este de 28,8 miliarde de lei și de 1,64 puncte procentuale din PIB.
Cu toate acestea, evaluarea agenției nu se va limita la execuția bugetară pe șase luni, ci va analiza sustenabilitatea corecției în a doua jumătate a anului și pe termen mediu, în perioada 2027-2028. Factorii de risc luați în calcul includ instabilitatea politică, marcată de căderea Guvernului și de întârzierea aprobării bugetului pe 2026, dar și presiuni fiscale viitoare. Legea unitară a salarizării în sectorul public ar putea adăuga cheltuieli anuale de 12 miliarde de lei începând cu 2027.
Premierul interimar Ilie Bolojan a recunoscut că evaluarea depinde de contextul politic și de perspectivele pe termen lung. „Evaluările țin cont de ceea ce s-a întâmplat până la data evaluării, țin cont de stabilitatea politică și țin cont de perspectiva viitoare pe 2027-2028. Ori, noi am plecat din 2025 dintr-o situaţie foarte dificilă. Ne-am luat nişte angajamente faţă de Comisia Europeană, faţă de creditorii noştri că vom face anumite corecţii de deficite pe care le-am făcut până acum şi le-am respectat”, a declarat Ilie Bolojan.
O eventuală retrogradare la nivelul BB+ ar muta România din categoria „investment-grade” în cea speculativă, cu efecte directe asupra costurilor de finanțare. Statul s-ar împrumuta mai scump, iar prima de risc s-ar transmite în întreaga economie, afectând creditele pentru companii și planurile de investiții. Totodată, ar crește probabilitatea ieșirilor de capital. Potrivit Financiarul, întrebarea centrală pentru agențiile de rating este dacă scăderea deficitului este sustenabilă într-un cadru politic fragil.
Analistul economic Adrian Negrescu subliniază că performanța din primul semestru este privită cu prudență de evaluatori. „Deși execuția bugetară pe primul semestru arată o îmbunătățire reală, deficitul scăzând la 41 de miliarde de lei, adică 2% din PIB, față de 69,8 miliarde de lei și 3,64% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut, experții agențiilor de rating se întreabă dacă traiectoria pozitivă va putea fi menținută și în a doua parte a anului”, a afirmat acesta.
Adrian Negrescu a avertizat și asupra riscului de contagiune în cazul unui verdict negativ din partea Fitch. „O eventuală decizie de retogradare la junk nu ar scoate automat România din toți indicii investment-grade, însă ar crește riscul ca S P sau Moodys să ia decizii similare. Iar pentru România asta ar însemna o criză majoră cu potențial de tsunami economic”, a explicat analistul.
Fitch Ratings are trei opțiuni principale vineri: menținerea ratingului BBB- cu perspectivă negativă, plasarea sub supraveghere negativă (Rating Watch Negative) sau retrogradarea la BB+, cu perspectivă stabilă sau negativă. Prima variantă ar menține România în categoria recomandată investițiilor, dar sub un avertisment clar, în timp ce a treia ar majora imediat costul capitalului pentru întreaga economie.
