Economia României a pierdut aproximativ 65.000 de locuri de muncă în ultimul an, în timp ce numărul șomerilor a crescut cu circa 51.000. Efectele asupra bugetului sunt estimate la cel puțin 2,5 miliarde de lei anual, prin taxe și contribuții neîncasate, venituri mai mici din TVA și plăți suplimentare pentru indemnizațiile de șomaj.
Cele mai multe dintre locurile de muncă dispărute erau în sectorul privat. Scăderea reprezintă 1,3% din totalul ocupării, iar creșterea numărului de șomeri a fost de 10%. Analiza leagă evoluția de pachetul fiscal introdus cu un an în urmă și arată că reducerea deficitului bugetar a fost însoțită de un cost economic și fiscal ridicat.
Execuția bugetară analizată acoperă perioada până în iulie 2026. „economia a pierdut aproximativ 65.000 de locuri de muncă numai în ultimul an, echivalentul a 1,3% din totalul ocupării, cele mai multe în sectorul privat. Numărul șomerilor a crescut cu aproximativ 51.000 de persoane, respectiv cu 10%”, arată autorii studiului CPAG.
Rata șomajului a ajuns la 6,3% în iunie 2026, față de media Uniunii Europene, de 6,0%. În ultimele trei trimestre, economia a înregistrat o creștere medie de -0,5%.
Deficitul bugetar a fost calculat la 2,3% din PIB-ul estimat pentru 2026 în primele șapte luni. Datele oficiale verificate de redacție indică pentru aceeași perioadă un nivel de 2,34% din PIB, cele două valori fiind prezentate distinct. Informațiile și concluziile analizei sunt disponibile în News24.
Veniturile suplimentare au provenit aproape în totalitate din TVA. În ultimele 12 luni, încasările din această taxă au crescut cu 0,8 puncte procentuale din PIB, în timp ce majorarea netă a veniturilor fiscale a fost de 0,7 puncte procentuale din PIB.
Impozitul pe profit și impozitele pe proprietate au rămas, în linii mari, la aceeași pondere în PIB. Contribuțiile de asigurări sociale au scăzut însă de la 11,1% la 10,9% din PIB, deși baza de aplicare a CASS a fost extinsă în mod repetat. „La un an distanță, datele confirmă în mare măsură această evaluare: TVA a generat veniturile suplimentare, în timp ce măsurile aplicate muncii și capitalului au produs efecte adverse în economie fără a genera venituri suplimentare la buget”, arată CPAG.
În iunie 2025, organizația propunea majorarea temporară a cotei efective de TVA, îmbunătățirea colectării, reducerea contribuțiilor sociale și diminuarea cheltuielilor publice. România urmărea atunci corectarea deficitului, după nivelul de 9,3% din PIB înregistrat în 2024.
Analiza actuală susține că posibilitatea introducerii unor taxe noi s-a redus. Bazele de impozitare au fost extinse în mod repetat, iar cheltuielile publice curente se mențin aproape de 42% din PIB. „noi majorări de taxe riscă să genereze venituri din ce în ce mai reduse și să provoace pierderi suplimentare de activitate economică și locuri de muncă”, avertizează CPAG.
Pentru IMM-uri sunt recomandate măsuri limitate și temporare: rambursarea mai rapidă a TVA, amortizarea accelerată a investițiilor în producția internă și facilități pentru profiturile păstrate și reinvestite. Acestea ar urma să fie compensate prin reduceri reale ale cheltuielilor publice curente. Dacă încasările din 2026 se dovedesc structural slabe, analiza recomandă și reconsiderarea cotei de 16% aplicate dividendelor.
România urmărește reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2031. Potrivit analizei, menținerea unei ajustări bazate pe majorări repetate de taxe ar putea duce la o ocupare mai slabă, investiții mai puține și pierderi bugetare anuale de cel puțin 2,5 miliarde de lei.
