Utilizatorii pot documenta activitatea unui cont suspect și pot alege procedura de raportare după comportamentul observat, fără să stabilească cine se află în spatele profilului. Mesajele repetate și distribuirile sincronizate trebuie analizate împreună; o fotografie neobișnuită sau cifrele din nume nu sunt suficiente pentru o acuzație.
Verificarea începe cu mesajele și legăturile dintre conturi
Primul pas este compararea activității pe o perioadă mai lungă, nu evaluarea unui singur comentariu. Verificarea poate urma această ordine:
Se consultă istoricul: merită atenție un profil cu puține postări care începe brusc să publice intens, precum și unul care revine după o absență îndelungată.
Se urmăresc frecvența și conținutul: serii rapide de postări, reluarea acelorași texte sau linkuri și preluări repetate de la aceiași utilizatori.
Se compară interacțiunile: ce conturi reacționează constant la mesaje și dacă își redistribuie reciproc postările.
Se caută corespondențe între profiluri: formulări, greșeli, etichete și linkuri comune, împreună cu orele publicării.
Se consemnează distinct observațiile și presupunerile. Repetarea unui mesaj este verificabilă; identitatea persoanei care administrează profilul nu rezultă din acel tipar.
Textele aproape identice, publicate la intervale foarte scurte și susținute prin distribuiri reciproce, pot indica amplificare coordonată. Aceste indicii nu stabilesc automat că profilurile sunt conduse de programe sau că au un anumit finanțator.
De exemplu, un profil cu cifre în nume, reactivat după o pauză, poate publica aceeași formulare și același link ca alte conturi, la momente apropiate. În acest exemplu ipotetic, asocierea indiciilor justifică verificarea coordonării, dar nu dovedește o identitate falsă ori apartenența la un partid.
Există și explicații care nu presupun înșelarea utilizatorilor: oamenii pot copia un mesaj popular, susține aceeași cauză sau reacționa simultan la o știre. Volumul comentariilor nu reprezintă, singur, o măsură a opiniei publice, deoarece poate combina participarea spontană cu mobilizarea organizată.
Automatizarea și identitatea falsă sunt probleme diferite
Un bot folosește automatizarea pentru publicare sau distribuire, fie pentru întreaga activitate, fie numai pentru o parte. Un cont fals prezintă o identitate inventată sau înșelătoare și poate fi administrat de o persoană. Unele profiluri alternează intervențiile umane cu postările automate.
Biografia sumară, imaginea de profil, numele neobișnuit și activitatea intensă justifică verificări suplimentare, fără să constituie separat dovezi. Nu există un prag zilnic de postări care să demonstreze automatizarea. Nici anonimatul, o opinie controversată, provocarea certurilor sau refuzul de a răspunde unui comentariu nu stabilesc că interlocutorul este bot.
Un cont vechi cu numai două comentarii poate fi utilizat rar sau reactivat. Evaluarea trebuie făcută pe intervalele în care a fost activ. Instrumentele care estimează probabilitatea automatizării pot produce rezultate diferite pentru același profil, astfel că scorul lor nu trebuie tratat ca verdict.
TikTok distinge, în regulile sale, colaborarea autentică pentru o cauză, inclusiv politică, de coordonarea înșelătoare. Platforma interzice folosirea automatizării pentru crearea sau administrarea în masă a conturilor, spamul și interacțiunile artificiale.
Pentru identificarea operațiunilor de influență ascunsă, compania spune că examinează coordonarea, inducerea în eroare și încercările de manipulare a dezbaterii publice, inclusiv legături tehnice între conturi. Într-o prezentare a activității din 2024, TikTok a raportat destructurarea a peste 40 de rețele noi, dintre care 3 în România, și eliminarea a peste 70.000 de conturi pentru încălcarea politicilor privind influența ascunsă.
Fotografia poate fi verificată fără expunerea datelor personale
O imagine publică de profil poate fi căutată cu Google Lens sau TinEye, pentru identificarea aparițiilor anterioare și a versiunilor modificate. Găsirea unei copii poate indica reutilizarea fotografiei. Absența rezultatelor nu confirmă autenticitatea și nu exclude generarea prin inteligență artificială.
Fotografiile private nu trebuie încărcate pentru această verificare. Google precizează că poate păstra adresele imaginilor folosite la căutare.
Când profilul pretinde că aparține unei instituții sau unei persoane publice, identitatea declarată se compară cu pagina ori documentele oficiale. O imagine furată poate susține suspiciunea unei identități înșelătoare, fără să demonstreze publicarea automată. Numele real presupus al administratorului, adresa și telefonul acestuia nu trebuie făcute publice.
Sesizarea trebuie să descrie fapta observată
Înaintea raportării se păstrează capturi de ecran, textul mesajului, adresele exacte ale postării și profilului, precum și data și ora observației. Colectarea datelor personale trebuie limitată la ceea ce are legătură cu sesizarea.
Redistribuirea unui mesaj suspect, chiar pentru a-l critica, îi poate mări vizibilitatea. Linkurile îndoielnice nu trebuie accesate, iar dezacordul față de o opinie nu justifică raportarea în masă. Categoria aleasă trebuie să corespundă problemei constatate: identitate falsă, spam, fraudă sau hărțuire.
Pentru profilurile care pretind că aparțin altcuiva, ghidul ANCOM indică următoarele trasee:
Facebook: raportarea se face din meniul profilului, folosind categoria „Profil fals”.
Instagram: se selectează „Raportează”, apoi „Ceva despre acest cont”, urmat de „Pretinde că este altcineva”.
X: se alege „Identitate falsă”, iar formularul se completează cu dovezi și trimiteri către conturile oficiale.
Pe celelalte servicii, sesizarea se depune acolo unde apare profilul sau mesajul, în categoria care descrie problema. Același principiu se aplică dacă, într-un serviciu Google, nu există o opțiune numită „cont fals”: legislația europeană nu impune o categorie universală cu această denumire.
Conținutul considerat ilegal are un mecanism distinct
Încălcarea regulilor unei platforme și încălcarea legii presupun trasee diferite de raportare. Pentru un mesaj considerat ilegal se folosește mecanismul electronic de notificare prevăzut de Regulamentul privind serviciile digitale (DSA), aplicabil din 17 februarie 2024. Existența unui bot sau folosirea unui cont anonim nu înseamnă, prin ele însele, conținut ilegal.
Articolul 16 cere ca formularul să permită explicarea motivelor sesizării și identificarea precisă a conținutului prin adresa sa electronică. Sunt prevăzute și numele reclamantului, adresa de e-mail și o declarație că informațiile furnizate sunt, cu bună-credință, considerate corecte și complete. Pentru datele de identificare există o excepție privind notificarea anumitor infracțiuni de abuz și exploatare sexuală a copiilor.
Dacă primește datele electronice de contact, furnizorul trebuie să confirme notificarea fără întârzieri nejustificate. Examinarea trebuie făcută în timp util, cu diligență și obiectivitate, fără decizii arbitrare. Răspunsul trebuie să includă soluția și posibilitățile de contestare; folosirea mijloacelor automate la analiză sau decizie trebuie, de asemenea, comunicată.
Sesizarea nu obligă automat platforma să elimine postarea. Comisia Europeană explică însă că o notificare suficient de detaliată privind o fraudă evidentă poate atrage obligația de a acționa rapid pentru eliminarea ori blocarea conținutului, în condițiile regulamentului.
Decizia poate fi contestată, iar termenul începe la comunicare
Răspunsul platformei trebuie păstrat. Potrivit articolului 20, contestația internă se depune electronic, fără plată, iar accesul la această procedură trebuie asigurat minimum șase luni, calculate din ziua comunicării deciziei. Soluționarea plângerii trebuie supravegheată de personal calificat, nu lăsată exclusiv unui sistem automat.
Obligațiile privind sistemul intern de plângeri și soluționarea extrajudiciară au o excepție pentru furnizorii care sunt microîntreprinderi sau întreprinderi mici. Excluderea se menține timp de 12 luni după pierderea acestui statut, dar nu se aplică platformelor desemnate drept foarte mari.
Articolul 21 permite și sesizarea unui organism extrajudiciar certificat. Pentru utilizatori, procedura este gratuită sau presupune o taxă nominală, comunicată înainte de începerea soluționării. Decizia trebuie transmisă în maximum 90 de zile calendaristice de la primirea plângerii; cazurile foarte complexe permit o prelungire de încă cel mult 90 de zile.
Soluția organismului nu are caracter obligatoriu pentru părți, iar accesul la instanță rămâne posibil. Dacă utilizatorul câștigă, platforma suportă taxele organismului și rambursează cheltuielile rezonabile ale acestuia. Dacă pierde, utilizatorul nu rambursează cheltuielile platformei, exceptând situația în care organismul constată rea-credință vădită.
ANCOM verifică obligațiile platformei, nu șterge direct postări
Lipsa răspunsului, un răspuns necorespunzător sau absența sistemului intern de plângeri pot fi reclamate la ANCOM, cu prezentarea demersurilor și a dovezilor păstrate. Instituția primește sesizări despre respectarea obligațiilor platformelor; nu decide că o anumită postare este ilegală și nu o elimină direct.
Pentru fraudă, amenințări ori șantaj, probele se păstrează și se sesizează autoritățile competente. În cazul unei fraude la cumpărături online, Comisia Europeană recomandă contactarea mai întâi a băncii, pentru solicitarea recuperării plății și protejarea contului, cardului și fondurilor. Urmează sesizarea poliției, a autorității naționale pentru protecția consumatorilor și a platformei unde s-a produs frauda. Notificarea prin DSA nu constituie o procedură de recuperare a banilor.