Ministerul Energiei a emis, pe 7 august, o alertă timpurie către Comisia Europeană și statele membre ale UE, în baza Regulamentului (UE) 2019/941. Notificarea vizează riscul opririi Unității 2 a Centralei Nuclearelectrice (CNE) Cernavodă și va rămâne în vigoare cel puțin până la data de 15 august 2026.
Măsura a fost luată în condițiile în care Unitatea 1 a centralei a fost deja deconectată de la rețea pe 28 iulie 2026, din cauza condițiilor hidrologice nefavorabile. Oprirea ambelor reactoare ar duce la o pierdere de aproximativ 10% din producția totală de energie a României. Ca urmare a acestei situații, Guvernul a autorizat compania Transelectrica să poată deconecta marii consumatori industriali.
Cauza principală a crizei este debitul Dunării, care la intrarea în țară a scăzut la 1.400 de metri cubi pe secundă, un nivel egal cu minimul istoric înregistrat în 1985. Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru luna august indică un debit mediu de 1.600 mc/s.
Directorul centralei de la Cernavodă, Romeo Urjan, a avertizat asupra perioadei limitate de funcționare. „Prognozele noastre arată că mai avem în jur de patru sau cinci zile de funcționare, la modul în care scade Dunărea. Dacă reușește operațiunea de la Bala, cu barjele, adăugăm două, trei, patru zile suplimentar”, a explicat acesta.
Operațiunea menționată constă în scufundarea controlată a unor barje pe brațul Bala pentru a devia un volum mai mare de apă către prizele de răcire ale centralei. Emil Macovei, director tehnic al Nuclearelectrica, a confirmat că intervenția „ar putea permite menținerea în funcțiune a reactorului 2 de la Cernavodă pentru încă două-trei zile”.
Presiunea asupra sistemului energetic național este deja vizibilă. Pe 5 august, producția nucleară a fost de 679 MW, comparativ cu 1.303 MW în aceeași zi a anului 2025, în timp ce producția hidro a scăzut la 1.108 MW, de la 1.371 MW în 2025. Concomitent, consumul de energie electrică a crescut pe fondul caniculei, atingând 7.800-8.000 MW la vârful de seară, față de 7.000 MW anterior, conform datelor analizate de Financiarul.
Deficitul de producție internă a fost acoperit prin importuri masive. Pe 6 august, la ora 19:45, importul net a atins 2.240 MW, acoperind aproape o treime din consumul instantaneu de 7.232 MW. Principalul furnizor regional a devenit Bulgaria, ale cărei exporturi au ajuns la un nivel record de 32.000-33.000 MWh pe zi. Fluxurile fizice pe liniile de interconexiune Bulgaria-România au depășit temporar 2.400 MW în seara de 6 august.
Avantajul competitiv al Bulgariei este susținut de investițiile recente în capacități de stocare a energiei, care depășesc 6 GW. Acestea permit statului vecin să cumpere energie ieftină în timpul zilei, inclusiv din România, și să o revândă la prețuri ridicate în orele de vârf. Ministrul bulgar al Energiei, Iva Petrova, a declarat: „Din cauza crizei de pe Dunăre câștigăm milioane în venituri suplimentare față de nivelul obișnuit.”
Impactul s-a resimțit și pe piața pentru ziua următoare din România, unde pe 7 august prețul mediu a fost de 158,31 euro/MWh. Variația a fost semnificativă, de la 80 euro/MWh în timpul zilei la aproape 260 euro/MWh seara, în intervalul acoperit de importuri.
Pentru marii consumatori industriali, riscul este dublu: prețuri mai mari și posibilitatea unor întreruperi controlate. Compania Chimcomplex a redus deja voluntar consumul. „Chimcomplex a redus deja capacități importante de consum, precum oprirea unor instalații energofage”, a confirmat Andrei Laurențiu, director operațional al companiei. Expertul în energie Eugenia Gușilov a subliniat importanța reducerii voluntare a consumului și la nivel casnic: „Dacă participăm voluntar, șansele să avem facturi mai rezonabile în următoarele luni sunt mai mari decât dacă refuzăm și pornim toate aparatele între 7 și 10.”
Seceta afectează și logistica fluvială. Navigația pe Dunăre este blocată la Porțile de Fier 2 din cauza barjelor împotmolite, iar portul Calafat a fost închis.
