Datoria externă totală a României a ajuns la 232,7 miliarde de euro la 30 iunie 2026, înregistrând o creștere de 4,3 miliarde de euro față de finalul anului 2025. Potrivit datelor Băncii Naționale a României, avansul a fost determinat în principal de sectorul public, care a contribuit cu aproape 80% la majorarea datoriei.
În primul semestru din 2026, datoria externă a administrației publice a crescut cu 3,39 miliarde de euro, atingând un sold de 129 de miliarde de euro. Această sumă reprezintă 55,4% din datoria externă totală a țării. Creșterea reflectă nevoia ridicată de finanțare a deficitului bugetar, context în care Ministerul Finanțelor a majorat dobânzile pentru titlurile de stat Tezaur până la 7,15% în cursul anului 2026. Evoluția este monitorizată de agențiile de rating, Moody’s reconfirmând ratingul suveran Baa3 al României, dar cu perspectivă negativă.
Structura datoriei externe arată o pondere majoritară a obligațiilor pe termen lung, care au atins 184,5 miliarde de euro la 30 iunie 2026, echivalentul a 79,3% din total și în creștere cu 2,4% față de sfârșitul anului 2025. În același timp, datoria pe termen scurt a urcat la 48,1 miliarde de euro, reprezentând 20,7% din total.
Indicatorii de siguranță externă s-au deteriorat. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR a coborât la 100,2% la finalul primului semestru din 2026, de la 104,4% la sfârșitul anului 2025. De asemenea, capacitatea rezervelor internaționale de a acoperi importurile de bunuri și servicii a scăzut la 5,8 luni, față de 6 luni la finele lui 2025. Aceste evoluții pun presiune pe evaluarea stabilității externe, conform Financiarul. Totuși, s-a înregistrat o ameliorare a ratei serviciului datoriei externe pe termen lung, care s-a redus la 15,2% în perioada ianuarie-iunie 2026, comparativ cu 18,4% în anul 2025.
În contrast cu evoluția din sectorul public, contribuția capitalului privat la datoria externă a scăzut. Creditele intragrup, asociate investițiilor străine directe, s-au redus cu 1,05 miliarde de euro în primele șase luni din 2026, ajungând la un sold de 50,4 miliarde de euro. Această scădere accentuează rolul administrației publice în creșterea datoriei agregate a țării. În consecință, viitoarele runde de finanțare externă ale statului vor fi evaluate atât prin prisma nivelului deja ridicat al datoriei publice, cât și a deteriorării indicatorilor de acoperire, menținând presiunea asupra costurilor de împrumut.
