O eventuală reducere a taxelor și impozitelor în anul 2027 ar duce la o retrogradare imediată a ratingului de țară al României la categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții), avertizează Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. O astfel de decizie ar scumpi semnificativ costurile de finanțare pentru stat, companii și bănci și ar afecta capacitatea de rostogolire a datoriei publice.
Avertismentul a fost formulat în introducerea Raportului de analiză a convergenței „România, Zona Euro Monitor”. „O reducere de taxe și impozite în 2027, după cum gândesc unii lideri politici, ar fi o mare eroare; ar transmite un semnal deplorabil celor care ne finanțează și ar trimite automat România în «junk»”, a afirmat Daniel Dăianu. Acesta a adăugat că ideea compensării pierderilor de venituri prin privatizări este un raționament greșit. „Să crezi că se poate compensa o inversare de măsuri fiscale prin privatizări este un raționament eronat; operează efectul de semnal menționat și chestiunea timpului, întrucât privatizări nu se fac bătând din palme. Totodată, pierderi de venituri permanente nu pot fi compensate de venituri temporare.”
Analiza vine în contextul unei corecții fiscal-bugetare programate pentru perioada 2025-2026, după ce deficitul bugetar a atins 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2024. Pentru anul 2026, deficitul este estimat la aproximativ 6% din PIB, iar deficitul de cont curent la circa 7% din PIB. Conform datelor din raport, veniturile fiscale ale României, incluzând contribuțiile sociale, reprezintă 27-28% din PIB, un nivel mult sub media Uniunii Europene de 40%.
Dacă ajustarea fiscală se va opri după 2026, datoria publică ar putea depăși 80% din PIB până în 2034, arată proiecțiile Consiliului Fiscal. În același timp, necesarul brut de finanțare ar crește de la aproximativ 15% din PIB în 2026 la circa 20% din PIB în 2034. Această evoluție ar spori competiția statului cu mediul privat pentru resursele financiare din piață și ar scumpi creditele. Potrivit Financiarul, agențiile Fitch și Moody’s au menținut ratingul suveran al României tocmai pe fondul așteptărilor privind reducerea deficitului bugetar.
Presiunile asupra bugetului sunt accentuate și de alte cheltuieli anticipate. Aplicarea legii salarizării unitare ar implica un cost de aproximativ 12 miliarde de lei, conform declarațiilor oficiale citate în raport. Raportul subliniază și paradoxul macroeconomic al României: deși venitul pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare a crescut de peste trei ori față de media UE în ultimele două decenii, țara a rămas cu dezechilibre majore la nivelul finanțelor publice și al contului curent.
Pentru a susține corecția bugetară fără a sacrifica investițiile, este considerată esențială absorbția fondurilor europene, inclusiv cele din PNRR, fondurile structurale și de coeziune, precum și programul SAFE. Pe lângă riscurile bugetare, Daniel Dăianu a menționat și vulnerabilitățile energetice. „În România, din cauza unei inadecvate organizări a pieței energiei și a lipsei dispozitivelor de stocare, suntem în situația aiuritoare în care se vinde frecvent energie ieftină dimineața și se cumpără scump seara. (…) nicio altă economie din UE nu se confruntă cu deficite bugetare și de cont curent atât de mari ca România.”
Președintele Consiliului Fiscal a explicat că nevoia de ajustare este o consecință a politicilor anterioare. „La noi s-au practicat politici populiste iar acum ne confruntăm cu nevoia acută de a opera o corecție fiscal-bugetară de amploare, ce are costuri economice și sociale majore. Avem și slăbiciuni instituționale, corupție extinsă, extragerea de foloase necuvenite din bugetul public și avutul obștesc, o problemă mare de încredere a cetățenilor în stat.”
