Aproximativ 50.000 de persoane, inclusiv delegații din peste 120 de țări și regiuni, au participat la ceremonia anuală de comemorare a victimelor bombardamentului atomic de la Hiroshima. Participanții au păstrat un moment de reculegere la ora 8:15, ora exactă la care, pe 6 august 1945, bombardierul american B-29 „Enola Gay” a lansat bomba atomică asupra orașului.
În discursul său, primarul orașului Hiroshima, Kazumi Matsui, a avertizat asupra pericolului actual al armelor nucleare. „Drumul pe care mergem poate duce din nou la o tragedie nucleară”, a declarat acesta, criticând politicile bazate pe descurajarea nucleară.
Prezentă la ceremonie, prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi, a afirmat că țara sa va urmări „în mod realist” o lume fără arme nucleare, în cadrul tratatului de neproliferare. Declarația vine într-un context în care guvernul de la Tokyo ar putea revizui, până la sfârșitul anului, principiile postbelice care interzic deținerea, producerea și introducerea armelor nucleare pe teritoriul țării, conform Jurnalul Național.
Bombardamentul de la Hiroshima a ucis aproximativ 140.000 de oameni. Trei zile mai târziu, un al doilea atac atomic asupra orașului Nagasaki a provocat moartea a încă 70.000 de persoane. Aceste evenimente au dus la capitularea Japoniei pe 15 august 1945.
În prezent, mai sunt în viață aproximativ 91.000 de supraviețuitori ai celor două bombardamente, iar vârsta lor medie este de peste 86 de ani.
Tratatul de neproliferare, intrat în vigoare în 1970, recunoaște cinci state ca fiind deținătoare declarate de arme nucleare: SUA, Rusia, Marea Britanie, Franța și China. Ulterior, India, Pakistan și Coreea de Nord au efectuat teste nucleare. De asemenea, se consideră că Israelul deține între 75 și 400 de focoase nucleare, fără să recunoască oficial acest fapt. Organizația Națiunilor Unite a dedicat două zile acestei teme: 29 august este Ziua Internațională Împotriva Testelor Nucleare, iar 26 septembrie este Ziua Internațională pentru Eliminarea Armelor Nucleare.
