# Părinții fără mijloace de trai pot cere sprijin financiar copiilor. Cum se calculează contribuția familiei

> Contribuția copiilor depinde de resursele familiei. Cererea de întreținere este scutită de taxă, iar completările se depun în cel mult 10 zile.

Publicat: 15 noiembrie 2026, 08:34 · Actualizat: 15 noiembrie 2026, 08:34 · Autor: Antonia Preda · Categorie: [Utile](https://edino.ro/articole/utile/index.html.md) · Pagina web: https://edino.ro/parintii-fara-mijloace-de-trai-pot-cere-sprijin-financiar-copiilor/ · Publicație: eDINO

![Bătrână căutând bani în portofelul gol](https://edino.ro/wp-content/uploads/2026/11/intretinerea-parintilor-1024x682.jpg)

**Copiii care au mijloace financiare pot fi obligați să contribuie la traiul unui părinte aflat în nevoie, inclusiv atunci când au propria familie. Stabilirea contribuției presupune evaluarea situației ambelor părți; obligația nu impune automat mutarea în aceeași locuință sau îngrijirea personală a părintelui.**

## Dreptul la sprijin depinde de situația părintelui

Codul civil condiționează întreținerea de imposibilitatea părintelui de a se susține prin muncă sau folosindu-și bunurile. La evaluare contează atât resursele sale, cât și cheltuielile necesare traiului. Pensia redusă poate cântări în această analiză, însă îmbătrânirea ori pensionarea, luate separat, nu dau dreptul la o contribuție din partea copiilor.

Trebuie verificată și ordinea persoanelor obligate să ofere sprijin. Prioritate are soțul sau fostul soț, dacă îi revine o obligație de întreținere. Atunci când acesta nu poate asigura întregul necesar, judecătorul poate stabili contribuții suplimentare în sarcina altor persoane obligate legal.

Există și situații care limitează dreptul părintelui. Faptele grave săvârșite împotriva copilului, contrare legii ori bunelor moravuri, îl împiedică să pretindă întreținere. Dacă părintele a ajuns în nevoie din propria vină, sprijinul pe care îl poate solicita se restrânge la strictul necesar.

## Contribuția nu se calculează printr-o cotă fixă din salariu

Judecătorul pune în balanță necesarul părintelui și capacitatea copilului de a contribui. Sunt analizate câștigurile și patrimoniul copilului, posibilitatea de a realiza venituri, precum și obligațiile existente, inclusiv întreținerea propriei familii.

Procentele de 25%, 33% și 50% prevăzute în Codul civil se referă la banii datorați de părinți pentru întreținerea copiilor. Ele nu reprezintă cote aplicabile automat când un copil trebuie să își sprijine părintele.

Un calcul orientativ poate porni de la cheltuieli lunare recunoscute de 3.000 de lei și venituri ale părintelui care acoperă 2.000 de lei. Necesarul rămas este de 1.000 de lei. Pentru stabilirea contribuției efective se verifică însă și bunurile părintelui, resursele copiilor și obligațiile acestora; diferența din exemplu nu îi revine automat unui singur copil.

Când contribuie mai mulți copii, repartizarea se face în funcție de posibilitățile fiecăruia, fără obligația unor părți egale. O urgență îi permite părintelui să solicite în instanță sprijinul unuia singur. Copilul care achită întreținerea poate cere ulterior celorlalți să suporte partea corespunzătoare.

## Sprijinul în bani poate fi modificat dacă situația familiei se schimbă

Prima formă de îndeplinire a obligației este asigurarea celor necesare vieții. Dacă acest ajutor nu este acordat voluntar, judecătorul poate dispune o pensie de întreținere: fie o valoare fixă, fie o fracțiune din venitul lunar net. Achitarea este periodică, după calendarul agreat de părți sau fixat prin hotărâre.

Schimbarea resurselor copilului ori a necesităților părintelui poate justifica majorarea, reducerea sau încetarea pensiei prin decizia instanței. Pentru pensia exprimată într-o sumă fixă, actualizarea cu inflația se face trimestrial.

## Cererea la judecătorie are un termen de completare de 10 zile

În lipsa unui acord între părinte și copil, stabilirea întreținerii poate fi cerută judecătoriei. Pentru această cerere nu se achită taxă judiciară de timbru.

Procedura presupune următorii pași:

Redactarea cererii, cu identificarea ambelor părți, solicitarea concretă, suma pretinsă, motivele, probele propuse și semnătura părintelui.

Pregătirea dovezilor privind legătura de rudenie, resursele și bunurile părintelui, cheltuielile sale necesare, dar și posibilitățile financiare și obligațiile copilului. Nevoia și capacitatea de contribuție pot fi demonstrate prin orice mijloc de probă, actele necesare depinzând de situația concretă.

Depunerea la judecătoria competentă pentru domiciliul părintelui sau, alternativ, pentru domiciliul copilului.

Transmiterea eventualelor completări solicitate de instanță în maximum 10 zile după primirea înștiințării. Nerespectarea termenului poate duce la anularea cererii.

Instanța verifică existența dreptului și stabilește contribuția, dacă sunt îndeplinite condițiile. În mod obișnuit, plata este datorată începând cu introducerea acțiunii. Judecătorul poate acorda întreținere și pentru un interval anterior, atunci când întârzierea sesizării instanței a fost provocată de persoana obligată să plătească.

Dacă plata voluntară nu are loc, o hotărâre sau un alt act care permite executarea poate fi pus în aplicare prin executor judecătoresc. Aceasta este procedura de executare silită.

Neachitarea cu rea-credință, timp de trei luni, a pensiei fixate de instanță ori la notar poate constitui infracțiune. Plângerea se adresează poliției sau procurorului în termen de trei luni calculat din ziua în care persoana vătămată a aflat despre faptă.

## Îngrijirea prin primărie urmează o procedură separată

Serviciile la domiciliu și găzduirea într-un cămin nu se confundă cu pensia de întreținere. Autorităților locale le revine asigurarea îngrijirii vârstnicilor dependenți rămași singuri sau pe care familia nu îi poate îngriji. Ajutorul poate fi organizat acasă; plasarea într-un centru poate fi decisă numai dacă această variantă nu este posibilă.

Solicitarea este depusă de părinte ori de reprezentantul legal la serviciul public de asistență socială din localitatea în care vârstnicul domiciliază sau are reședința. Sunt acceptate atât cererea pe hârtie, cât și transmiterea electronică.

În cerere se descriu componența familiei, resursele financiare, patrimoniul, situația locativă și necesitățile speciale. Se anexează o declarație, angajamentul de plată și actele care susțin situația prezentată.

Urmează ancheta socială și evaluarea necesarului de îngrijire, cu stabilirea gradului de dependență. Sunt verificate și resursele familiei. Rezultatul evaluării determină serviciile acordate și eventuala contribuție, astfel că o pensie redusă nu asigură, prin ea însăși, gratuitatea îngrijirii.

Formularul oficial de evaluare sociomedicală urmărește dificultățile medii întâmpinate în ultimele 30 de zile. Domeniile analizate sunt:

- Înțelegerea și comunicarea, inclusiv concentrarea timp de 10 minute și învățarea unei activități noi.
- Mobilitatea, cu repere precum menținerea poziției în picioare timp de 30 de minute sau mersul pe un kilometru.
- Autonomia personală, prin capacitatea de a se spăla și de a se îmbrăca.
- Relațiile cu alte persoane, inclusiv interacțiunea cu necunoscuți și păstrarea unei prietenii.
- Activitățile zilnice din gospodărie și îndeplinirea responsabilităților casnice.
- Participarea la viața socială, inclusiv la activități comune, religioase sau de altă natură.

Răspunsurile sunt încadrate pe o scară de la 1, pentru lipsa dificultății, la 5, pentru dificultate extremă sau imposibilitatea activității. Codul 0 indică o situație neaplicabilă. Formularul verifică separat și nevoia de ajutor pentru igienă, îmbrăcare, folosirea toaletei și ridicarea ori așezarea pe pat sau scaun.

Pentru un părinte care nu se poate deplasa, primăria poate oferi lămuriri despre transmiterea solicitării și organizarea evaluării.

## Contribuția la cămin are un plafon raportat la venitul părintelui

Un vârstnic cu venituri poate contribui la îngrijirea în cămin cu până la 60% din încasările lunare. Contribuția trebuie să rămână și în limita costului mediu lunar aprobat pentru serviciu.

La o pensie lunară de 2.000 de lei, calculul orientativ al plafonului de 60% dă 1.200 de lei. Aceasta este limita rezultată din venit pentru exemplul respectiv, nu o sumă datorată obligatoriu de fiecare beneficiar.

Diferența poate fi suportată de susținătorii legali, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. La evaluarea veniturilor lor se deduc obligațiile legale de întreținere aflate deja în executare. Suma rămasă se raportează apoi la numărul persoanelor din familie întreținute efectiv.

Persoana vârstnică fără venituri și fără susținători legali nu plătește contribuția pentru cămin. Finanțarea vine din bugetul local ori județean, în limitele fixate de autorități.

Dacă părintele transmite un bun în schimbul îngrijirii, actul notarial trebuie să descrie explicit prestațiile de întreținere și îngrijire, precum și modul în care vor fi asigurate. La încheierea acestuia, persoana vârstnică poate beneficia de asistența autorității tutelare sau a instanței de tutelă.