Debitele scăzute ale principalelor fluvii europene au devenit un risc operațional cu impact direct în energie, logistică și agricultură. În România, ambele reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă au fost oprite controlat, ceea ce a dus la pierderea unei surse care asigură în mod normal aproximativ 20% din electricitatea țării.
Primul reactor de la Cernavodă a fost oprit la sfârșitul lunii iulie, iar cel de-al doilea pe 13 august. Decizia a fost luată după ce debitul Dunării la intrarea în țară a atins un minim istoric de 1.370 mc/s pe 11 august. Autoritățile române au încercat menținerea în funcțiune a celui de-al doilea reactor printr-o intervenție hidrotehnică de urgență, care a inclus detonări de stânci în zona brațului Bala, dragarea albiei și scufundarea unor barje încărcate cu piatră.
Presiunea este una regională. În Ungaria, centrala nucleară Paks, responsabilă pentru aproape jumătate din producția de energie a țării, funcționează la circa 25% din capacitate. Pentru a gestiona criza, guvernul de la Budapesta a scufundat două barje de 80 de metri pentru a ridica local nivelul apei cu 20 cm și construiește un prag submers care ar urma să urce nivelul cu până la 1 metru. Fără aceste măsuri, „centrala risca să rămână fără suficientă apă pentru a continua să funcționeze”. Tot în capitala Ungariei, cota Dunării a atins un nou minim istoric, de aproximativ 10 centimetri, sub precedentul record de 33 cm din 2018.
Efectele economice depășesc sectorul energetic. Companiile Dacia și Ford și-au întrerupt temporar producția în România până pe 19 august, reducând consumul industrial cu aproximativ 200 MW. Pe plan european, transportul de mărfuri de pe fluviul Rin, unde nivelul a devenit critic în zona Kaub, a fost mutat pe camioane și trenuri, ceea ce a transferat costuri în rețele logistice deja mai scumpe și mai încărcate. Ca urmare, mai multe landuri germane au relaxat restricțiile de circulație pentru camioane.
În Italia, șocul este resimțit în special în sectorul alimentar. Nivelul scăzut al fluviului Pad afectează grav agricultura, într-o economie care este cel mai mare producător de orez din Europa. Peste 80% din această producție depinde de bazinul hidrografic al Padului, conform datelor analizate de Financiarul.
Comisia Europeană a confirmat că Dunărea, Rinul, Padul și Loara au atins în luna august niveluri record de scăzute. Fenomenul era deja extins în iulie, când jumătate din teritoriul UE și al Marii Britanii se afla sub avertizare de secetă, iar 9% era la nivelul cel mai grav, conform Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene. O analiză a băncii olandeze Triodos estimează că seceta și căldura din 2026 ar putea reduce PIB-ul Uniunii Europene cu aproximativ 1%, echivalentul a 180 de miliarde de euro.
Vulnerabilitatea la criza apei diferă de la o țară la alta. Potrivit datelor Eurostat, Ungaria este cea mai dependentă țară din UE de afluxul de apă din teritoriile învecinate (peste 95%). România, deși are o dependență redusă (3,8%), ocupă primul loc în UE la deficitul de apă, cu un indice WEI plus de 21%. Comitetul Economic și Social European consideră că „Apa este o problemă de securitate economică în Europa” și estimează un deficit anual de investiții în infrastructura de apă de aproximativ 23 de miliarde de euro în UE.
Nivelul extrem de scăzut al Dunării a avut și alte consecințe, care reflectă severitatea fenomenului: în Serbia au reapărut epave de nave germane din Al Doilea Război Mondial, la Budapesta a fost descoperită o bombă neexplodată, iar în Bulgaria au fost semnalate posibile rămășițe de mamut.
